28
Aug
09

Cativa pesti din Romania


Tot am vazut ca se cauta informatii despre pestii .. asa ca m`am gandit sa pun si eu cateva pe aici ;) .

Lostrita – (Hucho hucho)

Clasa: Actinopterygii; Ordinul: Salmoniformes; Familia: Salmonidae.

Denumire in engleza: Huchen, Danube Salmon.
Denumiri populare: Lostrita, Puica.

Raspandire: Este raspandita numai in bazinul Dunarii, in zonele superioare ale Dunarii si pe afluenti. In Romania mai supravietuieste in cateva rauri de munte Dorna, Bistrita, Tisa, Cerna si in unele lacuri Bicaz, Vidra, Vidraru.
Desi pana in urma cu cativa ani era un peste foarte raspandit in apele de munte si colinare, pescuitul abuziv si poluarea au dus aceasta specie in pragul disparitiei.
Antipa a semnalat prezenta lostritei pe cursul superior al Dunarii de la noi din tara (zona Valea Cernei) si chiar pana in Balta Brailei.

Biologie: Este cel mai mare salmonid din apele noastre, ajungand la dimensiuni impresionante, astfel au fost semnalate exemplare de peste 30 de kg la noi in tara si de 52 kg in Croatia.
Corpul este cilindric, gura mare, armata cu dinti puternici.
In general culoarea este argintie, cu spinarea mai inchisa, maro- aramie, roscata pe laturi. Burta variaza de la alb laptos la galben.
Pe rauri prefera jonele mai josase, chiar sub zona lipanului, intrand pana in zona mrenei. Prefera zonele cu curent puternic, ascunzandu-se sub cascade, buturugi, pietroaie etc. In general traieste in perechi.
Prefera sa vaneze pe inserat si noaptea, nici un animal viu care ii poate incapea in gura nu are scapare, este un adevarat pradator, insecte, pesti, broaste, salamandre, soareci, pasari mici de apa toate sunt atacate cu furie de lostrita.
Dupa varsta de 4 ani, prin aprilie-mai, lostritele se aduna in perechi si urca in susul apei. Pot sari peste obstacele de peste 1 m inaltime in dorinta lor de a ajunge in ape mai sigure pentru depunerea icrelor.
Intr-o groapa sapata cu coada in prundis, femela depuna cca 2000 de icre / kg corp. Depunerea dureaza uneori si 2-3 zile, timp in care perechea nu se hraneste si isi apara cu indarjire cuibul. Cuibul este pazit in continuare cu stajnicie de pereche pana ies puii si incep sa se hraneasca.

Numarul lostritelor in Romania a scazut considerabil iar arealul de viata este tot mai mic in fiecare an. Daca nu se vor lua masuri speciale de protejare a acestei specii este foarte posibil ca numai in cativa ani lostrita sa fie pusa in galeria vietuitoarelor disparute din Romania, alaturi de multe altele.

Pastravul de lac (Salmo trutta v. lacustris)

Clasa: Actinopterygii; Ordinul: Salmoniformes; Familia: Salmonidae.

In engleza: Lake trout
Denumiri populare: Pastrav de lac.

Raspandire: Este raspandit in majoritatea lacurilor de munte de la noi din tara. In Europa este prezent pe arii extinse, in special in muntii Alpi, in Caucaz si Scandinavia.

Biologie: Practic nu este o specie separata ci doar o varietate a lui Salmo trutta fario, pastravul indigen, adaptat la viata lacustra. Aici gaseste mult mai multa hrana decat in rauri si se dezvolta mult mai repede. Din cauza acestei dezvoltari rapide capata forme putin diferite de ale pastravului de rau, capul ramane ceva mai mic in comparatie cu corpul, trunchiul se lateste si ia o forma mai compacta, coloritul de baza poate ramane asemanator cu al pastravului de rau, adica un patern galben – auriu, spatele verzui si pete rosii inclusiv pe coada si aripiaore dar culoarea se poate schimba devenind argintie pe flancuri, spatele negricios, petele rosii sunt mici si rare, petele negre numeroase, predominante.
Desigur, in lacuri gasim si alte varietati de pastravi adaptati la un trai mai bun. Pastravul curcubeu si pastravul fantanel impart arealul de viata cu pastravul de lac.
La noi in tara au fost importati din vestul Europei pastravi de lac derivati din Steelheadul american si din alte varietati de pastravi. Astfel exista varietati de pastravi de lac fara puncte rosii, doar o culoare predominant argintie, spate negru si pete mari negre, burta alba. Si acestia sunt declarati tot pastravi de lac, alaturi de indigenii adaptati.

Dimensiunile pastravului de lac pot fi impresionante, astfel au fost decalrati si publicate fotografii ale unor exemplare de peste 30 de kg. In Romania lacurile Tarnita, Belis, Vidra, Vidraru si Bicaz sunt “suspectate” a mai ascunde catva exemplare capitale de lacustrisi.

Hrana pastravului de lac este foarte variata, de la mici insecte si larve (chair si exempalrele adulte, de cateva kg pot fi vazute frecvent muscarind), mici crustacee, moluste, racusori, salamandre, broaste, soricei sau chiar pasari de apa dar pupa varsta de 1 an baza hranei este formata din pestisori, verdeti (craieti) si zglavoace. De foarte multe ori carnea pastravului de lac salbatic are o culoare rozalie sau chiar portocalie, la fel ca a somonului. Aceasta culoare este data de hrana naturala, se pare ca provine de la mici crustacei foarte vanati de pastrav. La pastravii de consum, de crescatorie, culoarea este data de o substata introdusa in hrana. Este vorba despre ASTAXANTINA sau Pink Carophill, o vitamina sintetica ce imprima o culoare protocalie carnii de peste. In comert acesti pastravi poarta denumirea de “pastravi somonizati” ceea ce nu este decat o bazaconie a celor ce vor sa obtina un pret mai bun pe carnea de pastrav.

Reproducerea pastravului de lac are loc in lunile octombrie – decemrie, alegandu-si de regula locurile din preajma paraielor, cu apa mai oxigenata. Femela depune cca 20000-50000 de icre cu un diametru de 4-5,5 mm, rosii. Spre deosebire de cei din rau, pastravii de lac pot ajunge in primul an de viata chiar si la 18-19 cm iar in al 3-lea an pot depasi 50 cm.
Din cauza ca in Romania majoritatea lacurilor populate cu pastravi de lac sunt lacuri de baraj in care nivelul apei fluctueaza uneori cu zeci de metri sunt foarte rare cazurile in care pontele depuse peste toamna ajung sa eclozeze, de cele mai multe ori ramanad pe uscat sau fiind astupate de prea multa apa ceea ce duce la uciderea embrionilor in icre.

Bibanul (Perca fluviatilis)

Bibanul este una din speciile cele mai raspandite din tara noastra fiind intalnit in ape limpezi si lin curgatoare. Mediul sau preferat il constituie baltile si lacurile dar poate fi intalnit incepand din zona raurilor de deal si pana la Dunare. Este un peste usor de recunoscut datorita aspectului si coloritului sau aparte: trup oval, cu regiunea anterioara inalta, spate arcuit, prevazut cu doua inotatoare apropiate, cea din fata fiind mai mare si tepoasa. Gura este mare, cu dinti mici si desi. Coloritul este verde-cenusiu cu reflexe aramii iar burta cenusiu-alburie cu tente de galben. Pe spate bibanul are 5-9 dungi verticale, inchise la culoare iar inatatoarele abdominale sunt rosii. Dimensiunea medie la maturitate este de 30 cm, cu greutatea de 200 – 500 grame, ajungand in mod exceptional la 60 cm si 5 kg greutate. Bibanul este un peste lacom si se hraneste aproape numai cu hrana vie: pestisori, vietati mici, larve, insecte, melci. Este un peste sedentar. Depunerea icrelor are loc in perioada martie-mai cand umbla asiduu dupa hrana. Locurile preferate de panda sunt cotloanele de langa mal, radacinile din apa. De obicei pornesc la atac ziua, in carduri – intre ape (1-1.5 m adancime). Bibanii traiesc in grupuri ierarhizate, avand in frunte 1-2 conducatori care prefera apele mai adanci, fapt ce genereaza un comportament concurential foarte special. Bibanii inoata foarte repede si urmaresc prada pana la completa ei epuizare. Pe canicula nu este activ preferand apa mai rece, fapt ce face ca bibanul sa fie unul din pestii cei mai activi iarna.

Pescuitul bibanului cu undita este foarte spectaculos. Se poate folosi o varga usoara si lunga, cu fir de 0.18-0.2 mm, cu carlig nr. 3-8 (8 pentru momeli mici, rame). Se recomanda ca momeala sa fie activa (rama vie agitata, pestisor viu) sau agitata de pescar, bibanul fiind receptiv la tot ce tremura. De retinut ca atunci cand prindem mai multi bibani si “toana” se opreste brusc, nu trebuie sa renuntam ci sa avem rabdare deoarece cardurile de bibani revin mereu in acelasi loc.

Pescuitul cu naluci este foarte atragator aducand pescarilor cele mai mari capturi. Lingura va fi armata cu un carlig triplu; s-a dovedit ca nu este necesar sa impodobim carligul cu ciucurei si alte accesorii. Naluca va fi agitata prin miscari ascensionale si apoi scufundari. Trebuie dovedita prudenta la scoaterea bibanului din apa deoarece inotatoarea dorsala deseori ne poate rani. Lupta bibanului este de regula relativ scurta.

Bibanul este un peste valoros, cu carne dulce si este foarte mult consumat sub forma de “saramura”, fript pe o tabla si apoi pus in apa sarata. Datorita acestor calitati, braconajul a condus uneori la depopularea masiva a bibanului in numeroase lacuri si balti de ses.

Carasul

Raspindit in toate baltile din tara, in Delata Dunarii si lacurile de acumulare, carasul este cel mai popular si indragit peste de la noi. Reproducerea carasului are loc in perioada primaverii, aprilie-iunie. Carasul este un peste de talie medie ajungind pina la 3.5 kg. Dimensiunea minima acceptata pentru exemplarele retinute de pescari este de 15 cm. Modul de hranire este similar cu cel al crapului, hranindu-se atit cu vegetale cit si cu larve, insecte. Nada preferata a carasului este pe baza de cereale macinate in amestec cu arome iar ca momeli mentionam viermusii de carne, rimele, miez de piine, mamaliga etc. Momelile combinate (carcalete din viermusi si mamaliga, rima si mamaliga etc) se para ca sunt cele mai potrivite pentru caras. De regula carasul prefera zonele nisipoase hranindu-se pe fundul apei.

Salaul (Stizostedion lucioperca)

In tara noastra salaul traieste in mod natural in Dunare, in baltile si afluentii ei cit si in lacuri interioare din zona litoralului. Prin populare acestia pot popula si baltile izolate dar adaptarea acestora este mai dificila. In urma unui experiment de populare cu salau, prin anii ’80, balta Fundeni – Frunzanesti era renumita prin capturile de salau prinse de pescarii sportivi insa, dupa citiva ani de la ultima populare specia a disparut complet. Salaul prefera apele limpezi unde isi poate urmari prada in voie. Ca pentru orice peste rapitor, hrana este constituita din mici vietuitoare acvatice si in special pestii mici. Salaul are corpul alungit, rotunjit, subtiat mult spre coada, capul mare, gura larga. Are dinti ascutiti cu cite doi colti ascutiti pe fiecare falca. Culoarea este verde-cenusie iar burta este alba. Pe spate acesta prezinta 8-12 dungi. Salaul poate atinge o lungime de pina la 1 m si 15 kg greutate. Dimensiunea minima permisa pentru a retine salaul este de 50 cm. Reproducerea sa are loc primavara, in lunile martie-aprilie. Pescuitul salaului se poate face cu undita cu fir subtire (0.2-0.3 mm ) sau cu lanseta iar struna va fi din fir de nylon sau din materiale compozite, rezistente, ca si in cazul stiucilor. Momeala cea mai folosita este pestisorul viu si se agata in ac de buza cu virful iesit prin nara astfel incit acesta sa ramina in viata cit mai mult timp. Cirligul va avea nr. 6-8 fiind recomandat un plumb usor (max. 15 g). Pluta va fi lunga (peste 15 cm), confectionata din pene de gisca sau din alte materiale moderne. Salaul musca hotarit, inteparea trebuind sa fie prelungita si ferma. Nu trebuie sa ne grabim la intepare deoarece salaul este lacom si insista mult asupra momelii. La muscare pluta coboara usor pina dispare complet spre adincurile apei. Cind nu se mai vede nimic, dupa un timp, intepam energic. Pe cit posibil vom incerca sa mentinem pestele la suprafata altfel acesta se poate ascunde dupa obstacolele situate pe fundul apei. Sezonul salaului incepe din august si tine pina la inceputul iernii. Orele favorite sunt cele dupa rasaritul soarelui si spre amurg. Salaul se poate pescui si la naluci dar rezultatele sunt in general mai slabe decit la pestisor viu. O descriere a tehnicii de pescuire a salaului puteti gasi si la rubrica Tehnici de pescuit.

Somnul (Silurus glanis)

Datorita valorii economice ridicate, somnul este unul dintre cei mai rivniti pesti din tara noastra. Foarte raspindit in Delata Dunarii, Dunare dar si in balti, iazuri si lacuri de acumulare, somnul atinge dimensiuni impresionante fiind raportate cazuri de exemplare de peste 200 kg. In zona capitalei au fost prinse exemplare de 45-65 kg mentionind aici baltile Fundeni-Frunzanesti in care traiesc si exemplare de peste 100 kg. Reproducerea somnului are loc in perioada aprilie- mai; de retinut ca icrele somnului nu sunt comestibile. Dimensiunea minima acceptata pentru exemplarele retinute de pescari este de 50 cm. Somnul este un peste carnivor, fiind denumit si sanitarul baltilor datorita predilectiei sale pentru vietatile moarte si aflate in putrefactie. Somnul vineaza pesti, pasari, broaste si animale mici. Pentru pescuit, nada preferata este carnea alterata sau in singe, ficatul de pasare sau animale, acestea putind constitui in acelasi timp si momeala. Somnul mai poat fi pescuit si la rima groasa (serpeasca), la buchet de viermusi cu mamaliga (exemplarele de circa 1-3 kg.). Zonele preferate sunt cele cu vegetatie abundenta si teren accidentat, stufarisuri acestia plecind la vinatoare in cursul noptii (orele 19-5). Au fost semnalate capturi de somn de 12 kg (batla Fundeni – Frunzanesti) si la ore de zi respectiv 12-14. Rezultate deosebite se obtin daca se produc zgomote in zona momelii cu frecventa sunetelor de 50-150 Hz (sunete joase) obtinute cu ajutorul cloncului (unealta prevazuta cu o cavitate ce se loveste de luciul apei provocind un sunet asemanator dopului scos de o sticla de sampanie). Mai nou, cloncul electronic are mare succes la pescuitul somnului cu lanseta, subiect care va fi tratat special intr-o alta rubrica.

Stiuca (Esox Lucius)

Este unul dintre cei mai spectaculosi pesti care traiesc in tara noastra, reprezentind trofeul cel mai rivnit de catre pescarii sportivi. Foarte raspindita in Delata Dunarii, in apele de ses, lacuri de acumulare, stiuca poate atinge peste 1 m lungime si 25 kg greutate, fiind semnalate cazuri de exemplare mult mai mari (neomologate insa). Dimensiunea minima a exemplarelor retinute este de 50 cm. In denumirea populara mai poarta numele de catea, ciuca, mirlita etc., in functie si de marimea acesteia. Stiuca este un peste extrem de hraparet inghitind aproape orice-i iese in cale. Este des intilnita in zonele cu ape linistite, limpezi, cu fund curat in care abunda pestii mici. Locul preferat in care vineaza este la apa mica, aproape de mal, printre tufisuri. Sezonul favorit al pescuitului la stiuca este primavara, februarie-martie, respectiv toamna de la sfirsitul lui septembrie pina la inghetul apei, cu precadere in zilele innorate. Temperatura optima a apei, preferata de stiuca, este de 17 C. Stiuca poate fi pescuita bine la undita dar rezultatele cele mai spectaculoase se obtin la pescuitul la naluci, twistere utilizind cirlige nr. 1-3 sau triple nr. 3-6. Momeala naturala da rezultate bune, utilizindu-se in acest sens pestisorii vii fixati atent in montura insa de cele mai multe ori se folosesc, cu succes, momelile artificiale (linguri, voblere, twistere etc). Dupa ce a fost intepata stiuca sta citeva clipe nemiscata dupa care trage puternic. Momentul inteparii si reactia imediata a pescarului sunt esentiale pentru prinderea pestelui. Nu uitati sa folositi cascatorul sau un lemn adecvat cind scoateti cirligul din gura stiucii deoarece aceasta musca deseori cu putere.
Carnea de stiuca este deosebit de gustoasa ceea ce ii confera stiucii o valoare economica ridicata. De asemenea icrele sunt foarte apreciate. In ultimul timp stiuca a fost pescuita intensiv fiind din ce in ce mai rara in baltile de ses. O descriere a tehnicii de pescuire a stiucii puteti gasi la rubrica Tehnici de pescuit.

Sursa : Pescuitul.ro si Crap.ro


1 Response to “Cativa pesti din Romania”


  1. aprilie 15, 2010 la 12:28 pm

    sunt super imaginile


Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: